Zaharul - un ajutor de nadejde

Zaharul si creierul uman 

Creierul uman este un mare consumator al zaharului din sange (glucoza). Totul depinde insa si de cantitatea de zahar. Astfel, celulele nervoase functioneaza la nivel optim atunci cand zaharul din sange se incadreaza in limite normale - nici prea mult, nici prea putin. Ambele extreme produc neplaceri, deci trebuie evitate cu orice pret. Zaharul este un medicament pe care natura ti-l pune la dispozitie pentru ca tu sa devii mai desteapta si mai bine dispusa. El poate imbunatati memoria, concentrarea si capacitatea de invatare. 

De asemenea, ajuta la alungarea melancoliei si a iritabilitatii. Carentele de zahar pot impiedica functionarea optima a creierului, acesta fiind mult mai lent. De asemenea, excesul de zahar iti poate afecta activitatea cerebrala si memoria. Nivelurile ridicate de zahar distorsioneaza functionarea creierelor tinere si arhitectura celulei cerebrale, accelerand declinul mintal odata cu inaintarea in varsta. 


Glucoza - combustibil vital, ca si oxigenul 

Zaharul sub forma de glucoza reprezinta sursa exclusiva de energie pentru creier. El este vital pentru organism, la fel ca si oxigenul. Fara portia sa de glucoza, creierul nu mai poate lucra si astfel scade capacitatea de concentrare sau apar tulburari ale memoriei. 

De asemenea, lipsa glucozei poate produce si alte dereglari in functionarea creierului: sunt afectate atentia, dispozitia, excitabilitatea, iar in cazuri grave este favorizata aparitia dementei sau a bolii Alzheimer. Glucoza ajunge in sange prin intermediul alimentelor consumate. Sursele cele mai importante sunt dulciurile si carbohidratii (amidonurile). Tot zaharul inghitit, la fel ca si painea, cartofii sau pastele fainoase devin molecule de glucoza odata ajunse in intestinul subtire. Apoi, aceste molecule sunt transferate in sange si in creier. 


Mai destepti dupa micul dejun

 Atunci cand nu mananci, nivelul de glucoza din sange scade. Cu alte cuvinte, scade combustibilul creierului si functionarea acestuia este ingreunata. Cand activitatea neuronala este stimulata, se consuma rezervele de glucoza din sange, fiind nevoie sa le inlocuiesti printr-o alimentatie corespunzatoare. Masa de dimineata reprezinta o adevarata sursa de energie. Totusi, ea este ocolita de multe persoane si acest lucru este daunator. Cercetatorii spun ca micul dejun este un moment excelent pentru pornirea creierului si pentru hranirea acestuia, dupa "postul" nocturn. Sunt vizati in special scolarii si adolescentii, carora masa de dimineata le intensifica activitatea cerebrala - rezultand performante scolare de invidiat. 

De asemenea, pastrarea obiceiului de a lua micul dejun ajuta la prevenirea deficientelor de nutritie ce submineaza functionarea creierului. Un mic dejun echilibrat sustine invatarea, memoria, atentia si ajuta la obtinerea bunastarii la nivel emotional. Studii efectuate in cadrul Departamentului de Psihiatrie al Facultatii de Medicina Harvard au aratat ca tinerii care nu se alimentau dimineata erau de doua ori mai predispusi la depresie si de patru ori mai predispusi la anxietate decat cei care luau micul dejun cu regularitate. 


Ce ar trebui sa contina micul dejun? 

Dr. David Benton, cercetator la Universitatea Wales-Swansea, sustine importanta glucozei in cadrul mesei de dimineata. El spune ca micul dejun ar trebui compus din carbohidrati ca painea, laptele si cerealele, dar "este mai bine sa mancati orice dimineata, decat sa nu mancati deloc". Astfel, chiar daca nu iti este foame atunci cand te trezesti, recomandarea generala a medicilor este sa iti "educi" organismul, astfel incat sa iei micul dejun in fiecare dimineata. 


Informatii preluate din cartea "Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului", de  Jean Carper, Editura Curtea Veche