1. Muzica
Multi tineri recurg la utilizarea muzicii in procesul de construire identitara a unui grup. Muzica poate deveni unul din instrumente principale in rebeliunea tinerilor fata de parinti. Ironic insa, de-a lungul cautarii individualismului prin intermediul muzicii, tinerii adopta un comportament asemanator cu cel al adultilor - al tinerilor de ieri.
Muzica fie devine elementul primordial ce a determinat aparitia anumitor subculturi (subcultura rave, metal, hippi, goth, punk, rasta, tehno, house, hardcore etc.), fie este o trasatura importanta, dar nu vitala, accentul stilului subcultural fiind atribuit altor factori (bikerii, skaterii, surferii etc.).
2. Familia
In timp ce in interiorul clasei muncitoare, relatia familie-tanar decurge mai pasnic, in alte comunitati sociale tinerii aleg deliberat un anumit grup subcultural pentru a-si proclama independenta sau pentru a-si acutiza opozitia fata de parinti. Tinerii clasei superioare dispun de un venit mai mare si au posibilitatea de a se angaja in mai multe activitati de recreere; implicit, ei au acces la o gama subculturala mult mai diversificata.
In cazul societatilor mici, caracterizate de o scurgere lenta a schimbarilor sociale, configurarea istorica a societatii tinerilor nu difera esential de cea a parintilor, tranzitia catre maturitate decurgand lin. Tinerii iti asuma pattern-urile parintilor pentru ca acestea se modeleaza situatiilor sociale, oferind o ghidare perfecta pentru strategiile de viata. In societatile de acest gen, opozitiile tanar-adult sunt abolite prin existenta unui puternic sens al unitatii intre generatia viitoare si generatia parintilor.
Antitetic insa, tranzitia catre maturitate in societatile contemporane decurge sinuos, pe fundalul schimbarilor sociale complexe. Datorita contextului social in care normele si valorile parintilor sunt considerate perimate, contradictiile si rebeliunile nu intarzie sa apara. Esuand in a oferi autoritate, orientare sau modele comportamentale, membrii generatiei adulte constituie un grup referential negativ, valorile si stilurile lor de viata fiind renegate si rejectate de tineri.
Identitatea parentala comporta acceptii negative din partea tinerilor, ce sunt in cautarea unor identitati "pozitive", complet diferite de aceea reprezentata de familie. Cu toate ca identitatea finala a tinerilor, pe cale sa devina adulti nu variaza exagerat fata de identitatea parintilor, drumul parcurs pana acolo este plin de obstacole.
3. Creatia vestimentara (moda)
Prin simbolurile ei, vestimentatia, ca sistem nonverbal comunicativ, dezvaluie unui privitor multe detalii despre "purtatorul" ei. Inainte de a ajunge sa utilizeze limbajul verbal ca forma principala de socializare, indivizii se definesc prin limbajul hainelor: acestea pot indica sexul, varsta, clasa sociala, ocupatia profesionala, personalitatea, precum si statutul reprezentativ al unei persoane sau statutul tranzitoriu cu care vrea sa se identifice intr-o anumita perioada.
Hainele subliniaza apartenenta la un grup social sau rolul pe care individul doreste sa si-l asume in diferite contexte. Latura vestimentara indeplineste un rol valorors in toate subculturile: unele se definesc prin moda, altele se rezuma sa adopte o tinuta "muzicala" sau "sportiva" in functie de elementul caracteristic grupului.
Iata cinci caracteristici privind tinutele vestimentare specifice adolescentilor:
- Hainele adolescentilor reprezinta o forma de comunicare. Ele se constituie ca mesaje nonverbale, fiind o modalitate subtila de interactionare in cadrul unui grup.
- Prin tinuta vestimentara etalata, tinerii se diferentiaza de adulti.
- Adoptand un limbaj vestimentar aparte, adolescentii se lupta pentru a-si castiga independenta.
- Hainele adolescentilor, diferite de cele ale adultilor, se constituie ca un fenomen istoric relativ recent. Pana in 1950, tinuta tinerilor imita moda adultilor. Stilul vestimentar, de fapt, manifesta o natura ciclica: ceea ce e aparent original pentru o generatie are derivatiile sale in trecut.
- In prezent, vestimentatia este influentata de media. Starurile muzicale produc un impact puternic in randul publicului tanar.
Tinerii versus adultii
Subcultura tinerilor manifesta doua functii principale: o functie dinamica si una latenta.
Functia dinamica
Presupune indepartarea tensiunilor ce apar intre tineri si parinti prin crearea unui sistem generational specific in asa fel incat conflictele din contextul interpersonal sunt plasate intr-un context colectiv si mediate printr-o serie de stereotipii verbale sau comportamentale. In acest mod, subculturile ofera solutii aplicabile individual unor dileme existentiale.
Functia latenta
Implica exprimarea si rezolvarea "magica", la un nivel iluzoriu, a contradictiilor experimentate colectiv de membrii unui subgrup prin asumarea unor identitati subculturale specifice unui anumit context (mediul familial, mediul profesional, mediul stradal etc). Prin intermediul vestimentatiei, activitatilor si a stilului de viata, subculturile tinerilor proiecteaza un raspuns identitar pentru problemele cotidiene determinate de includerea tanarului intr-o anumita clasa sociala. Tinerii experimenteaza si raspund acelorasi probleme principale cu care se confrunta indivizii oricarei societati, indiferent de statutul de membru al unei subculturi. Ei solutioneaza numai la un nivel imaginar problemele cu care se confrunta zi de zi, la nivel concret acestea ramanand nerezolvate.
Tinerii deseori vor apartine mai multor subculturi in acelasi timp; ei se vor muta dintr-o subcultura in alta mixand si potrivind variatele stiluri pentru a obtine unul caracteristic propriei persoane. Cu toate ca exista foarte multe tipuri de tineri, ei vor ramane coerenti si fideli unui anumit stil subcultural cu valorile, normele si cunostintele definitorii. Inca nu traim intr-o lume in care fiecare tanar inventeza de unul singur inedite retele semnificative de resurse comportamentale si estetice.
