Stil de viata  Afectiuni si boli  Club sanatate
Teste
 
Ghid psihologic pentru parinti
Home > Stil de viata > Cresterea copiilor > Ghid psihologic pentru parinti > Anorexia - pretul pastrarii siluetei?

Anorexia - pretul pastrarii siluetei?

Mult mai mediatizata decat alte tulburari, anorexia nu si-a gasit inca nici explicatia, nici leacul. Desi exista incercari de a-i determina cauzele, de a-i gasi un tratament eficient si chiar de a o preveni, totusi ea este de multe ori ignorata, confundata cu alte manifestari, minimizata.
Atingand indeosebi femeile (raportul este de 1 barbat la 10-15 femei) si in special tinere, este adesea considerata "o prostie", "un moft", "o moda". Cultul femeii slabe, a femeii manechin prezentata ca fiind cea mai frumoasa, feminina si atragatoare din punct de vedere sexual conduce fetele catre o preocupare excesiva pentru dobandirea si mentinerea (uneori imposibile) unei siluete precum cele de pe podiumurile de moda, cure de slabire continue, restrictii alimentare printre care cu greu te poti furisa pentru a manca cate ceva care nu e interzis, nu are colesterol, nu are zahar, nu e greu de digerat, nu se depune.

Majoritatea paginilor din revistele pentru femei sunt dedicate metodelor de slabire, retetelor care nu ingrasa, "trucurilor" pentru o silueta perfecta, hainelor care "ascund" partile mai plinute, ceaiurilor diuretice si purgative, tratamentelor cosmetice pentru reducerea grosimii coapselor, soldurilor, abdomenului, exercitiilor fizice pentru "talia de vis", "fese fara celulita". De pe coperta ne zambeste o asemenea domnisoara, in revista gasim altele pentru care pare un fleac sa aiba un corp superb, nici urma de grasime, dimensiunile ideale.

Compararea cu ele produce suferinta. "Eu nu arat asa", "Sunt grasa", "Trebuie sa slabesc" sunt replicile care vin cel mai adesea in mintea cititoarelor. Si ca si cum asta nu ar fi de ajuns, uneori se impun si termene-limita ("slabeste pentru primavara", "modeleaza-ti corpul pentru plaja"). Presiunea devine atunci si mai mare ca si suferinta produsa de nereusitele sau esecurile incercarilor, dietelor.

Ca si cum totul ar depinde brusc de centimetrii si kilograme: feminitatea, succesul, relatiile cu ceilalti. Ce face o tanara care simte din plin suferinta ca "nu arata destul de bine"? Dincolo de incercarile de a face exercitii fizice, a cantari tot ce baga in gura si a numara fara incetare caloriile? Incepe sa considere agresive si daunatoare alimentele, mai ales cele care ii plac sau ii fac pofta, sa lupte cu foamea, cu dorintele alimentare, sa inghita laxative si diuretice, chiar sa isi provoace voma dupa ce considera ca a mancat prea mult sau "ce nu trebuie".

Toate acestea insotite de un sentiment de vinovatie ("iar am mancat", "nu sunt destul de puternica sa resist", "n-am vointa", "nici astazi n-am putut, n-o sa pot niciodata"), urmat de o pierdere progresiva a increderii in sine, tristete, retragere, depresie. Evita mesele in familie, sare peste cel putin una din mesele zilnice, nu iese in oras pentru a nu fi tentata sa intre in restaurant sau cofetarie.

Tanara incearca mai multe metode de slabire deodata, sperand sa obtina mai repede ce-si doreste. Pe langa refuzul alimentar se adauga exercitii fizice epuizante, efort scolar/intelectual,  hiperactivitate, lipsa relaxarii, interzicerea placerilor (se spune ca ceea ce este placut ingrasa), evitarea contactelor sociale.

Anxietatea creste, nimic n-o mai bucura, e permanent dezamagita, kilogramele si centimetrii ajung singura preocupare. Doar ca ajunsa in acest moment, lucrurile sunt deja scapate de sub control, oricat de slaba ar fi, nu mai este de ajuns, i se pare mereu ca nu arata destul de bine, multumirea mult asteptata odata cu greutatea ideala intarzie sa apara, astfel incat nu mai are importanta parerea celorlalti, nici macar hainele care cad de pe ea. Practic, felul cum arata nu mai este pe primul loc, depresia a cucerit tot terenul, cei din jur incep sa-si dea sema ca e vorba de boala, nicidecum de o moda trecatoare sau un moft.

De regula, este momentul spitalizarii din cauza masivei scaderi ponderale, oprirea menstruatiei, tulburari metabolice, hipotensiune. Viata ei este acum in pericol, presiunea exercitata de anturaj devine maxima, incep adevarate lupte pentru fiecare lingurita de mancare. Rudele sunt disperate, necesitatea spitalizarii ii pune fata in fata cu "problema", n-o mai pot ignora, minimaliza. Incep sa o considere bolnava (daca inainte o percepeau ca rasfatata) sa se poarte cu ea ca cu un copil pe care incerci sa-l pacalesti ca sa termine portia din farfurie.

Dupa o partiala revenire, medicii recomanda psihoterapia si atunci vedem parintii disperati, incurcati, stangaci, jenati venind cu o tanara care nu doreste nimic, nu vede sensul psihoterapeutului in viata ei, ba uneori chiar se opune cu vehementa. Drumul pe care il au de parcurs impreuna nu este nici scurt, nici usor. Ar vrea o solutie imediata, instantanee, adesea cererea lor suna cam asa: "va rog vorbiti dumneavoastra cu ea ca pe noi nu ne asculta", "incercati s-o convingeti sa manance ca altfel iar intra in spital", "faceti ceva ca ne-am pierdut orice speranta".

Este nevoie atunci de refacerea drumului care a dus la aceasta situatie si incet, incet parintii incep sa-si aminteasca cum a inceput sa refuze mesele in familie, n-a mai iesit din casa, a devenit din ce in ce mai trista si mai iritabila. Toate trecute cu vederea la momentul respectiv! De aceea, uneori este nevoie atat de psihoterapie pentru anorexic, cat si de consiliere psihologica pentru cei din jur (partener, parinti) pentru ca ei sa o poata ajuta la randul lor pe tanara anorexica.

Revenirea se face atat printr-un demers medical, alimentar cat si prin psihoterapie fara de care cauza efectiva care a provocat tulburarea nu este gasita si inlaturata. Adesea gasim probleme afective, carente afective in copilarie, lipsa comunicarii, a increderii celor din jur, mediu ostil, conflicte in familie, alte tendinte autodistructive, tentative de suicid.
    
de Anca Pietraru, psiholog
Ce spun cititorii (ultimul mesaj pentru acest articol)
  08.09.2009 14:00 
anorexia
este o problema foarte grava pe care ar trebui sa o constientizam cu totii.
  08.09.2009 13:57 
anorexia
may eu sunt de parere ca fiecare dintre noi ne dorim sa aratam cat mai bn,dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne distrugem astfel.si eu mai am vreo 2 kg de care mai vrau sa scap dar nu fac nici in tantam di asta.cu putin sport si un pic de dieta putem sa ajundem cun ne dorim dar asa NU.yo sunt convinsa ca sunt foarte multe pers care suferta din cauza acestei tulburari si le urez sa se lupte cu ele insasi.iar pt restu nu incercati asa ceva
  11.02.2009 22:06 
la inaltime ta ar trebui sa ai 46 de kilograme dar kilogramele care trebuie sa le avem din punct de vedere medical este un punct de vedere cam controversat ....pt ca desi eu am 1.81 si 61 de kg arat slaba ,toata lumea imi zice asta ,deci concluzia este : depinde de conformatia fiecaruia cat de grele sunt oasele ,etc etc . Sunt persoane la care le sta bine plinute sau mai frumos spus cu forme :).Daca vrei sa slabesti apucate sa faci un sport,mananca cat se poate dietetic ,si nu sari peste cele trei mese ..:)
  11.02.2008 23:28 
De ce nu pot slabi?
Eu am 62 kg si 1,56m, cate kg trebuie sa am la inaltimea mea ? Multumesc frumos
  12.09.2007 00:49 
intrebare
am slabit 10kg vara asta si akum am 44 de kg si 1,70 toti spun k sunt foarte slaba dar eu ma vad si la oractuala grasa.totusi c pot face s raman asa kum sant akum fara sa ma mai ingras.chiar dak se spune k sunt slaba rau eu ma vad grasa
  03.04.2007 10:18 
intrebare
eu mananc de 3 ori pe zi si in cantitai nu foarte mici.problema este urmatoarea:nu ma ingras.ba chiar slabesc.care sa fie problema?e ceva in neregula?
  14.01.2007 21:19 
anorexie?bulimie?
am 21ani.tot timpul ma preocupa silueta.Daca ma ingras putin incerc sa vomit sau sa mananc foarte putin...nu stiu daca e bin sau nu,vreau sa fiu tot mai slaba sau sa am macar 49kg.Iar cand sunt deprimata vomit ce mananc dar nu tot timpul sau imi zice cineva ca m-am ingrasat imediat incep sa nu mananc.Nu vreau sa ma ingras deloc,chiar vreau sa slabesc ma simt mult mai bine acu am 54kg si 1.69 si refuz sa mananc.Adic mananc dar foarte putin si ma tem ca nu o sa ma pot opri.
  05.12.2006 12:22 
Lucrarea este binevenita! Personal mi-as dori ca acest subiect sa fie tratat si in cadrul scolilor si mediatizat pe toate caile posibile. Este necesar sa se explice mereu cate eforturi controlate medical si de alti specialisti fac top-modelele si ca silueta lor face parte , este o conditie a meseriei lor! Prin efortul comun: parinti/scoala/mas-media educatia este datoare sa explice tinerilor ca aspectul fizic are importanta lui, insa nu este cu adevarat hotarator! Sunt o sumedenie de alte atribute la fel daca nu si mai importante decat silueta perfecta!
  04.12.2006 16:41 
anorexia
De curand am vazut in spital o tanara de 28 de ani care in ani a deveni anorexica, parintii refuzand sa o duca la psholog. Asa ceva n-am vazut in viata mea: ajunsese la 20kg, era alimentata prin perfuzii, injectata prin cateter la gat si cu sonda pe nas pentru eliminarea substantelor din stomac (materii fecale, mucoasa). S-a chinuit enorm (5 luni)si a murit. Dumnezeu s-o odihneasca! Cu asa ceva nu e de glumit. Parinti, nu fiti indiferenti sau ignoranti fata de tinerele domnisoare, pentru ca atunci cand va veti trezi s-ar putea sa fie prea tarziu. Luati aminte!!!
  04.12.2006 16:02 
eee
si eu sunt destul de slaba,ce sa fac sa putin sa ma infiripez?spune-ti-mi
  04.12.2006 15:48 
Am si eu problema asta
Sincer chiar k nush ce sa sp...chiar dc apelezi la aceste diete o sa vezi k p parcurs o sa t ingrasi din nou!Asa am fc eu.....am tinu dieta...imi provocam voma etc si zilnic m simtzeam din ce in ce mai rau!
  04.12.2006 13:33 
Exista solutii
Daca nu putem opri producerea si difuzarea unor astfel de reviste, cel putin sa nu le cumparam. Femeia a devenit in ultima vreme un produs. Incearca in permanenta sa se vanda. Prietenului, sotzului, ei insisi. Atata timp cat ne vom cauta modelele in reviste comerciale ce prezinta femeia doar in calitatea ei sexuala, e greu sa evitam anorexia, caci citind asemenea revista asta facem, ne comparam.
  02.12.2006 12:08 
anorexie
da foarte multe adolescente trec prin asa ceva nu isi dau seama dar se vede eu am trecut cu fiica mea prin asa ceva dar usor am rezolvat cu multa mancare pe masa nustiu daca am facut bine dar se vad rezultate multumim pt inf si subiectul temei
  01.12.2006 20:26 
buna
stiu ce inseamna asta,intr-un fel sau altul si eu am fost in situatia asta,dar nu din cauza anorexiei ci din cauza unei boli.am facut pauza alimentara o luna de zile.a fost greu,aveam 168 si 40 kg,acum am 44kg
 

Newsletter-ul TopSanatate
dinamism si energie de la prima ora!


Cresterea copiilorFrumusete & ingrijire
Medicina alternativaNutritie
PsihologieRelatii
SarcinaSanatate sexuala
Sistemul imunitarSlabeste sanatos
SportShopping
CardiologieDermato - venerologie
EndocrinologieGastroenterologie
Ghid de prim ajutorGinecologie
NefrologieOftalmologie
OncologieOrtopedie
PsihiatrieSanatatea spatelui
Sanatate publicaStomatologie