Imprimat de la http://www.topsanatate.ro la data 24.03.2019.
Adresa articolului este http://www.topsanatate.ro/articol/enterocolita-cronica-si-acuta-27868.html
Imedia Network. Toate drepturile rezervate.

Enterocolita cronica si acuta

22.01.2009

Informatii generale

"Enterocolita este definita ca fiind o inflamatie a intestinului subtire (enterita) si gros (colita), intalnita la orice varsta", precizeaza Dr. Ditoiu Alecse Valerian, medic primar medicina interna si gastroenterologie la Institutul Clinic Fundeni.
 
Manifestarile obisnuite sunt emisia de scaune numeroase, moi, insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, balonari, intoleranta la lactoza, frisoane, alterarea starii generale. Manifestarile generale sunt date fie de diseminarea agentului infectios ori a toxinelor acestuia in tot organismul, fie de pierderile importante de apa si minerale, consecinta diareei si a varsaturilor.

Enterocolita este o inflamatie a intestinului subtire si a colonului, determinata de infectii cu virusuri - intre 50-70% cu Rotavirus (principala cauza de diaree la copii), cu bacterii - aproximativ 20% din cazuri, paraziti - 10-15% din cazuri. In cazul a 20-30% dintre bolnavi, agentul infectios declansator ramane neidentificat.

Infectiile pot fi declansate si de factori economico-sociali, mai exact sunt cauzate de nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitara cu apa, igiena individuala si colectiva precara.

Un caz aparte il reprezinta enterocolitele acute aparute la persoanele care calatoresc, nu obligatoriu in zone cu risc crescut pentru infectii digestive, asa numita "diaree a calatorului". Acesta se infecteaza prin ingestia de alimente (legume, fructe) sau apa contaminate. De asemenea, in acest caz diareea poate fi cauzata si de schimbarile regimului alimentar, consumul unor preparate specifice zonei sau condimente.

Cauze

"Cele mai frecvente cauze de tulburare a tranzitului intestinal, asociate cu febra si, eventual, varsaturi sunt infectiile gastro-intestinale. Acestea pot fi produse de virusuri, bacterii, fungi sau paraziti", a declarat Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, specialist pneumologie pediatrica, Sef de Lucrari UMF Carol Davila, Sef de Sectie CPU IOMC.

"Cele mai frecvente infectii in acest anotimp (iarna) sunt produse de virusuri, de departe pe prim plan aflandu-se
rotavirusurile (la copii mici, sugari sau prescolari). Alte cauze de gastroenterita virala in acest moment sunt infectiile cu adenovirusuri", a adaugat medicul pediatru.

Potrivit Dr. Ditoiu Alecse, medic gastroenterolog, principalele cauze care duc la aparitia enterocolitiei sunt:
1. Microbiene: orice microb poate da enterocolita, microbii ajund in intestin cu alimente stricate sau contaminate. Deoarece microbii se inmultesc mai usor la caldura, enterocolite de cauza aliemntara sunt mult mai frecvente in zonele cu climat cald sau in anotimpul calduros.
2. Substante chimice care ajung in tubul digestiv: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile , etc;
3. Substante toxice din ciuperci;
4. Substante cu concentratii greu de suportat de tubul digestiv (prea dulci, prea sarate, prea reci, prea calde, etc)
5. Medicamente: laxative, antibiotice, antituberculoase, salicilati , unele antiinflamatoare


Alte cauze

Factorii care influenteaza aparitia acestei afectiuni sunt:
1. Bacteriile: Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter;
2. Virusurile: enterovirusuri, rotavirusuri, adenovirusuri;
3. Ciupercile: candida (mai ales la pacientii care au facut tratamente indelungate cu antibiotice);
4. Parazitii: Giardia lamblia, Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium.

Patrunderea in organism a agentilor infectiosi se face pe cale orala, prin intermediul apei, alimentelor sau mainilor murdare si contaminate sau prin ingestia unor alimente contaminate cu bacterii sau toxine bacteriene (toxiinfectii alimentare). Insa, trebuie tinut cont si de posibilitatea ca aceste microorganisme sa fie imprastiate de: muste, gandaci, rozatoare etc.

Simptome

"In cazul enterocolitei acute, simptomele debuteaza brusc si dureaza cateva ore sau zile. In cazul enterocolitei cronice, simptomele debuteaza lent si sunt de lunga durata", precizeaza Dr. Ditoiu Alecse, medic gastroenterolog.

De asemenea, medicul specialist, sustine ca principalele simptome ale acestei afectiuni sunt:


Gradul de deshidratare, varsta si starea de sanatate anterioara sunt factori importanti care influenteaza perioada de refacere.

Numarul scaunelor variaza in functie de gravitatea bolii si de intoleranta alimentara. Astfel, in fazele linistite sunt 2-3 scaune in 24 de ore, iar in puseele de exacerbare sunt 6-8 pana la 15-20 scaune in 24 de ore.

Febra si frisoanele insotesc enterecolita, iar in cazuri mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic cu transpiratie, racire a extremitatilor, puls scazut, hipotensiune, hipotermie. In acest caz, bolnavul este deshidratat, are pielea uscata si ameteli.


Simptome clinice



Diagnosticare

Potrivit, Dr. Craiu, medic primar pediatru, diagnosticul este precizat printr-o corelatie intre istoricului bolii, varsta pacientului, anotimp si examenele paraclinice de scaun:


Diagnosticul diferential se face in cazul toxiinfectiilor alimentare, febra tifoida si febra paratifoida, cu dizenteriile. Dintre examenele de laborator, cel mai important este examenul coprologic.

Necesita internarea

Dr. pediatru Mihai Craiu, Sef de Sectie CPU IOMC, sustine ca sunt cazuri in care persoanele afectate pot fi tratate numai la spital:

Tratament

"Tratamenul este dependent de severitatea si agentul cauzator al bolii. Poate fi uneori necesara doar administrarea unei diete adecvate si rehidratare orala cu saruri de tip Gesol (glucoza si clorura de sodiu, clorura de potasiu si bicarbonat de sodiu - nume comercial Humana Electrolyt, de exemplu)", a declarat Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, specialist in pneumologie pediatrica.

Rehidratarea se realizeaza si prin consumul de lichide: ceaiuri neindulcite, apa minerala (plata), zeama de orez, supa de morcovi. Pentru calmarea durerii se pot folosi comprese alcoolizate pe abdomen si medicamente antispas­tice, insa numai la recomandarea medicului.

Specialistii sustin ca de cele mai multe ori printr-un regim alimentar adecvat enterocolitele se vindeca in cateva zile.


Atentie!

Administrarea de antibiotice se face numai la indicatia medicului!

Nu intotdeauna tratamentul, adica depistarea si distrugerea agentului infectios, cu ajutorul antibioticelor este indicata. Diareea provocata de virusuri nu raspunde la tratamentele antibiotice. In plus, utilizarea necorespunzatoare a antibioticelor afecteaza flora intestinala sau poate determina selectionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

Antibioticele sunt utilizate in unele cazuri de enterocolite bacteriene: dizenteria bacteriana, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie si localizari extraintestinale, forme care nu raspund la dieta si la medicatia simptomatica, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive.

Totodata, sunt recomandate in cazul persoanelor din zone cu risc epidemiologic crescut si in caz de enterocolite cu febra persistenta.


Regim alimentar

De cele mai multe ori, un regim alimentar adecvat vindeca enterocolita in cateva zile. Pentru a preveni recidivarea bolii regimul trebuie urmat cel putin o saptamana dupa disparitia simptomelor.

In primul rand, trebuie stiut ca este obligatoriu ca persoana afectata sa se hraneasca la ore fixe de 5-6 ori pe zi cu alimente usoare, in liniste, si cu mestecarea suficienta a alimentelor.  


Regim alimentar in perioada de inceput

Potrivit Dr. Ditoiu, medic primar medicina interna si gastroenterologie la Institutul Clinic Fundeni, regimul alimentar in perioada de inceput consta in:


Totdata, medicul specialist prezinta si un regim alimentar ce trebuie urmat in perioada de recuperare, dupa amelioarea diareei si a celorlalte simptome:

Alimente contraindicate: ciorbele si supele de carne, alimente dulci, alimente nefierte (legume si fructe), bauturi dulci si/sau carbogazoase, dulciuri, carne cu grasime, viscerele, vanatul, condimentele (ardei iute, piper, mustar, hrean), prajelile, rantasurile, alcoolul, fasolea, varza, afumaturi, mezeluri, lapte dulce, alimente conversate.  

Prevenire

Enterocolita este o afectiune ce poate fi prevenita in mare masura prin respectarea normelor de igiena corespunzatoare. Astfel, enterocolita acuta are o evolutie limitata in timp datorita regimului alimentar bogat in lichide si prin protectie digestiva.  

Cateva reguli de igiena:

Enterocolita la copiii

Din clipa in care femeia da nastere unui copil, trebuie sa stie ca va avea mereu de luptat cu diferiti inamici care il afecteaza pe micut. O mare atentie trebuie acordata enterocolitelor sugarilor si copiilor mici, deoarece acestia se deshidrateaza mult mai usor, fiind astfel predispusi formelor severe de boala.

In general, enterocolita ca copii are aceleasi trasaturi carcateristici ca si in cazul adultilor, insa sunt cateva lucruri specifice pe care fiecare mama trebuie sa le cunoasca. Sa aflam care sunt acestea!

1. Rotavirus
Potrivit, medicului Mihai Craiu, afectiunea este declansata la copii mici, sugari sau prescolari mai ales prin infectia cu rotavirusuri.

2. Siropurile cu antibiotice
"Siropurile de antibiotice pot agrava semne de suferinta gastrointestinala, prin fenomenul de dismicrobism, adica este omorata flora intestinala normala si se multiplica agenti patogeni care nu sunt afectati de antibiotice, cum ar fi miceliile - Candida albicans", a declarat medicul pediatru.  

"Alta afectiune extrem de grava, generata de folosirea intempestiva a siropurilor de antibiotice cu spectru larg, este diareea produsa de Clostridium difficile, o diaree produsa de toxinele acestui agent patogen", a completat medicul pediatru, Mihai Craiu.   

3. Vaccin
Cu toate ca afectiunea este produsa de infectii virale, aceasta poate fi extrem de grava, fiind cauza de deces pediatric chiar si in SUA. "Datorita severitatii deosebite impotriva infectiilor cu rotavirus a fost creat un vaccin. In Romania acesta a fost inregistrat ca produs al companiei GSK, numit Rotarix, de uz oral, deci nu este un vaccin injectabil", a precizat Dr. Craiu, medic primar pediatru.

Totodata, acesta sustine ca vaccinul este destinat copiilor cu varste foarte fragede, sub 6 luni, insa "vaccinarea trebuie neaparat finalizata pana la 24 de saptamani, NU mai tarziu, deoarece exista riscul unor complicatii postvaccinale".

4. Tratamentul
Copilul trebuie vazut de medic, imediat ce prezinta primele simptome. Pana la venirea medicului, un parinte instruit in prealabil poate asigura primul ajutor, dandu-i copilului in mod fractionat, in primele ore, Gesol.

Copilul nu trebuie infometat, trebuie introduse alimente care sa contina proteine, chiar dupa primele ore. Intestinul sau are nevoie de proteine si calorii pentru a-si mentine integritatea, altfel sufera si diareea se prelungeste, evoluand spre cronicizare. Alimente considerate pana acum "antidiareice" (supa de morcov, orezul, etc.) sunt hipocalorice si lipsite de proteine.

5. Realimentarea
In general, se recomanda ca realimentarea sa se faca cu un preparat dietetic (fara lactoza si sarac in grasimi). Exceptia o reprezinta sugarul alimentat exclusiv la san in primele 6 luni, in cazul caruia se recomanda mentinerea alimentatiei naturale, "fara rezerve". Este o mare greseala sa intrerupi alimentatia la san, inlocuind laptele matern cu un lapte dietetic!

6. Iaurturile si sucurile
"Vara, sucurile sau iaurturile pastrate impropriu din punct de vedere termic ar putea produce toxiinfectii alimentare, adica se pot multipica germeni in produsul respectiv si vor produce un nivel crescut de toxine in acel produs", a declarat Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

"Frecvent, germenul incriminat in aparitia toxinfectiei alimentare este stafilococul auriu, care produce toxine, ale caror efecte genereaza manifestarile patologice ale unui gastroenterite, cu varsaturi si diaree", a adaugat specialistul.