De secole, graul este cunoscut ca fiind "painea de toate zilele". Dar acest nutrient sanatos poate cauza probleme grave persoanelor care sufera de intoleranta la gluten, afectiune cunoscuta si sub denumirea de boala celiaca sau enteropatie glutenica.
A fi afectat de aceasta boala inseamna ca unele dintre cele mai consumate alimente, cum sunt pastele, painea, produsele de patiserie sau prajiturile sa fie scoase din alimentatie pentru tot restul vietii.
Motivul? O proteina numita gluten, care se gaseste in grau, secara, orz si ovaz.
Aceasta afectiune se mosteneste genetic, in special la descendentii din nord-vestul Europei. Astfel, in tari precum Italia si Irlanda boala celiaca este cea mai comuna afectiune genetica.
La persoanele cu boala celiaca, glutenul declanzeaza o reactie autoimuna in urma careia sistemul imunitar al organismului produce anticorpi care ataca intestinele, provocand durere si declansand afectiuni.
Aceasta afectiune deterioreaza abilitatea intestinelor de a absorbi substantele hranitoare. In timp, acest fapt poate da nastere si altor afectiuni, inclusiv intarzierea cresterii la copii, malnutritia, osteoporoza prematura (subtierea oaselor) dar si cancer de colon.
Lasata netratata in timpul sarcinei, boala celiaca poate creste riscul avortului sau determina aparitia complicatiilor la nastere. De asemenea, boala celiaca are legatura si cu alte afectiuni ale imunitatii, cum ar fi: diabetul de tip 1 si unele forme de artrita.
Semnele si simptomele acestei afectiuni variaza foarte mult de la balonari abdominale la durere, diaree cronica, de la pierderea in greutate la crampele musculare, la durerea articulariilor, si de la amorteala la iritatii dureroase ale pielii.
De asemenea, unele persoane trec prin experienta schimbarilor de comportament, cum ar fi: iritabilitatea, depresia sau oboseala cronica.
La fel de adevarata este si afirmatia ca unele persoane cu aceasta afectiune nu prezinta niciun simptom pana cand boala nu este agravata de stresul unei interventii chirurgicale, sarcina sau o infectie virala.
La copii, iritatia cronica este primul semnal de alarma. Alte semne: intarzierea cresterii, statura scunda, decolorarea dintilor, probleme de comportament si invatare.
Pentru cei mai multi dintre suferinzi nu este ceva neobisnuit sa fie diagnosticati cu afectiuni inrudite, cum ar fi: anemia, depresia, oboseala cronica si sindromul intestinelor iritate, inainte ca boala celiaca sa fie identificata.
Aceasta situatie poate explica de ce perioada de la primul simptom la diagnosticarea poate fi de luni sau chiar ani de zile. Diagnosticarea este cat se poate se simpla, implicand un test de sange care detecteaza anticorpii de gluten.
Toate persoanele care au cazuri in familie ar trebui sa ceara sa li se faca un test de sange. Un alt standard pentru diagnosticare este biopsia intestinului subtire. Folosind un endoscop (un tub subtire si transparent) care este introdus in gura si directionat catre esofag, doctorul colecteaza o mostra din interiorul intestinului subtire pentru a verifica leziunile provocate de boala celiaca.
Daca diagnosticul este confirmat, proteina gluten trebuie complet inlaturata din dieta pentru tot restul vietii. In unele cazuri, excluderea glutenului din alimentatie duce la ameliorarea imediata a simptomelor si permite intestinului subtine sa se vindece, un procedeu care incepe in cateva zile dar care dureaza pana la 6 luni.
Nu exista medicamente pentru tratarea bolii celiace, si, de asemenea, nu exista un anumit regim. Singurul tratament existent este ca pe parcursul vietii sa fie evitat glutenul. Ceea ce inseamna ca nu ai voie sa consumi paine, produse de patiserie, paste sau cereale din grau, orv, ovaz si secara.
Lista nu se termina cu aceste alimente, deoarece majoritatea alimentelor preparate contin cantitati reduse de cereale. Printre acestea se afla stabilizatorii care se gasesc in: sosuri, supe instant, carne, sosurile pentru salate, inghetata, pudinca, bere, guma de mestecat, placinta, conserve, produse tip fast food, si lista continua.
Chiar si medicamentele si apa de gura pot contine gluten.
Sfaturi pentru persoanele cu boala celiaca
Ce alimente ar trebui consumate de catre persoanele care sufera de boala celiaca?
Carnea proaspata, pestele sau pasarile de curte, lapte, oua si branza neprocesata, fasole uscata, fucte si legume proaspete si congelate toate sunt alimente sanatoase.
In ceea ce priveste granele, porumbul si orezul sunt cele mai indicate si cele mai sanatoase. De asemenea, in aceasta categorie poate intra si ovazul pur. S-au facut teste pentru a se verifica daca ovazul este un aliment sanatos in cazul celor afectati de boala celiaca, iar rezultatele au fost controversate. Ovazul contine mai putin gluten decat graul, si unele persoane cu boala celiaca sustin ca pot tolera cantitati mici de ovaz fara sa treaca prin experiente neplacute.
Ovazul in stare pur este foarte greu de gasit, si acesta poate fi usor contaminat cu ingrediente care contin gluten. Deci, din prudenta este indicat ca si ovazul sa fie evitat.
Majoritatea persoanelor cu boala celiaca au incredere in produsele de casa, deoarece folosesc substituenti ai fainei de grau, cum ar fi din orez, soia sau cartofi. In consecinta, companiile producatoare de alimente pot oferi paine fara gluten, paste si alte produse care se bazeaza pe cereale.
Chiar daca dieta fara gluten te poate descuraja la prima vedere, verificarea rapida a etichetelor alimentelor poate deveni o a doua activitate a ta, si nu este un mod rau pentru a vedea ce alte efecte - calorii, grasimi, vitamine si alti nutrienti - poate avea alimentele asupra sanatatii.
Pentru marea majoritate a persoanelor cu boala celiaca, implicarea in descoperirea solutiilor pentru simptome, si abilitatea de a rezista complicatiilor bolii celiace netratate, face ca dieta sa aiba un pret mai mic pe zi ce trece.
Alimentele care contin gluten: orz, bere, painea, cerealele, sosurile, biscuitii, faina, painea graham, ovazul, secara, grisul, graul (taratele, germenii, amidonul).
Alimente care pot contine gluten: sirop de orez brun, caramelul, dextrina (daca este derivata din grau), faina si produsele cereale, vegetale hidrolizate sau maltul, amidon modificat din alimente, sos de soia, textura vegetala a proteinelor.
Aceste alimente nu ar trebui mancate, cel putin pana cand nu se verifica daca sunt derivate din cereale care contin gluten.